Depozite instituționale și relația cu depozitul național
Depozitul național conține, la momentul redactării acestui document, o selecție a celor mai accesate reviste Science Direct – Freedom Collection pentru anii 2009-1015 (disponibile în depozitul național), distribuite pe structura de domenii și subdomenii ENEC conform Anexa 5.1 dar și o serie de cărți electronice de la Editurile Elsevier, Wiley și Springer achiziționate în anii 2014 și 2015. Acestea fac parte din colecția AnelisPlus, fiind accesibile utilizatorilor autentificați din instituțiile membre AnelisPlus.
Dezvoltarea depozitului național s-a făcut pentru a pune la dispoziția comunității academice și de cercetare din România resurse de informare științifică din mai multe surse. Așa cum a fost precizat anterior, deocamdată, depozitul conține achizițiile de cărți și reviste în format electronic ale Asociației AnelisPlus efectuate în limitele bugetului de care comunitatea a beneficiat ca o primă componentă a acestui depozit. În etapa următoare atenția se îndreaptă spre o altă componentă care constă din promovarea publicațiilor cu acces liber/deschis (Open Access) în acord cu politica Comisiei Europene în domeniu.
Comisia Europeană a început demersurile pentru asigurarea accesului liber/deschis la rezultatele cercetării încă din 2004 imediat după elaborarea principalelor documente publice privind Open Acces: Budapest Open Access Initiative din Decembrie 2001, The Bethesda Statement on Open Access Publishing din Aprilie 2003 and The Berlin Declaration on Open Access to Knowledge in the Sciences and Humanities din Octombrie 2003. Demersurile amintite s-au oficializat prin Recomandarea Comisiei C(2012) 4890 din 17.07.2012 cu privire la accesul și păstrarea informației științifice, au fost stabilite recomandările pentru țările membre și condițiile pentru accesul liber/deschis la toate publicațiile evaluate reciproc (peer-reviewed) din proiectele cofinanțate în cadrul Programului-cadru Orizont 2020 pentru cercetare și inovare, care se desfășoară în perioada 2014 – 2020. În conformitate cu recomandarea menționată aceleași condiții ar trebui să se aplice și pentru finanțarea națională în cercetare. Astfel, accesul liber la rezultatele cercetării finanțate din fonduri publice va fi asigurat în tot Spațiul European de Cercetare și Dezvoltare.
Cercetătorii beneficiari ai fondurilor publice trebuie sa asigure accesul integral asupra rezultatelor cercetării care au fost supuse verificărilor de tip peer review. Aceasta trebuie realizat prin existența unui depozit online care să permit descărcarea și tipărirea documentelor. Pe cât posibil, se recomandă folosirea licențelor pentru acces deschis (ex. Creative Commons) pentru asigurarea diseminării rezultatelor. Accesul liber poate deveni obligatoriu si pentru lucrări ce nu constituie articole supuse verificării de tip peer review, precum cărți, monografii științifice, lucrări prezentate la conferințe. Trebuie precizat că licențele de tip acces deschis Creative Commons (CC) sunt licențe care acordă permisiuni de utilizare și definesc a publicațiilor. Licențierea CC a unei publicații nu conduce la pierderea dreptului de autor. Autorul păstrează dreptul de autor și permite folosirea rezultatelor în condițiile specificate cu scopul de a asigura cea mai largă reutilizare posibilă a rezultatelor. Licența Creative Commons 4.0 este internațională și este utilizată pentru publicații, seturi de date și baze de date de cercetare
Pot fi abordate două modalități de publicare și asigurare a accesului: auto-arhivarea materialului în cauză de către autor (green open access) sau asigurarea accesului liber chiar de către revista care publică rezultatele cercetării (gold open access). Prima variantă se dovedește a fi o opțiune optimă în acele situații în care articolul este acceptat spre publicare într-o revistă ce nu asigură accesul liber și care impune un termen minim în care interzice publicarea materialului în depozitul autorului (perioadă de embargo – termenul stabilit de Comisia Europeana este de 6 luni lucrările din domeniile științelor exacte și 12 luni pentru lucrările din domeniu științelor umaniste ).
Arhivarea documentelor în depozitele proprii ale autorilor sau instituțiilor de cercetare beneficiare trebuie să se realizeze într-un format standardizat, care să poată fi utilizat și înțeles de către calculator, și care să nu împiedice dezvoltarea unor instrumente de reutilizare a acestora. Arhivarea documentelor trebuie să se realizeze cât mai repede, cel târziu la data publicării. Arhivarea documentelor într-un depozit propriu trebuie să se realizeze și atunci când articolul a fost publicat într-un jurnal cu acces deschis sau atunci când a fost publicat ca și articol cu acces deschis într-un jurnal hibrid (acele reviste în care unele articole sunt cu acces deschis, iar altele sunt cu plată). Arhivele online instituționale (depozit propriu), organizate de către edituri sau chiar centralizate la nivel național pe diferite domenii (de exemplu arhiva lucrărilor de doctorat în anumite țări). Pentru considerentele prezentate în capitolul 2.2 arhivele instituționale prezintă avantaje atât pentru autori cât și pentru instituțiile la care aceștia sunt afiliați. Depozitul național al AnelisPlus poate asigura găzduirea anumitor publicații în funcție de deciziile Asociației dar, poate mai important, se poate constitui ca punct central la nivel național pentru accesul la depozitele instituționale pentru a pune în valoare producția științifică națională.